• In fiecare an peste 200.000 companii din Uniunea Europeana (UE) ajung in insolventa si, ca urmare a acesteia, 1,7 milioane de job-uri se pierd. Mai mult, europenii se tem cel mai mult de insolventa atunci cand vine vorba de a incepe o afacere: 43% dintre europeni nu ar incepe o afacere de frica sa nu esueze, fata de 19% dintre cetatenii SUA (earlywarningeurope.eu ). Pe baza informatiilor de la Registrul Comertului si la nivelul Romaniei cifrele sunt ingrijoratoare, in 2022 aproximativ 6.700 de companii intrand in insolventa.

Schimbarea legislației locale în domeniul insolvenței și crearea unor instrumente pre-insolvență adaptate nevoilor pietei de business actuale vin într-un moment oportun.  

Saptamana trecuta am participat la conferinta organizata de Ziarul Financiar in parte­neriat cu BDO Business Restructuring şi Casa de Avocatură Bondoc şi Asociaţii – “Restructurarea preventiva – o solutie pentru a evita insolventa” unde au fost dezbatute pe larg chestiuni cu privire la instrumentele de pre-insolventa ce sunt la indemana companiilor.

Adoptată în anul 2019, Directiva (UE) 2019/1023 vizeaza cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie. Directiva își propune:

• să contribuie la buna funcționare a pieței interne si la reducerea barierelor din calea liberei circulații a capitalurilor.
• prin consolidarea cadrelor de restructurare preventivă out of court, se acorda o importanță deosebită meca­nismelor de restructurare, considerându‑le a fi remediul cel mai eficient de tratare a difi­cultăților financiare cu care se confruntă antre­prenorii.
• încurajarea procedurilor extrajudiciare în vederea degrevării rolului instanțelor, prin extinderea ariei de derulare a cadrelor de restructurare preventivă în afara sistemului judiciar.

În Romania, încă de la adoptarea Legii nr. 85/2014, au fost introduse proceduri de prevenire a insolvenței si anume mandatul ad-hoc și concordatul preventiv, care aveau rolul de a rezolva dificultățile financiare ale debitorilor în vederea salvgardării afacerilor, păstrarea locurilor de muncă și acoperirea creanțelor existente.

Deși aceste proceduri pot fi utilizate înainte de inițierea unei proceduri clasice, publice, de insolvență și deși antreprenorii români se feresc de stigmatul impus de societate entităților care ajung în insolvență, aceste proceduri nu au fost utilizate multă vreme. Chiar și în prezent, numărul antreprenorilor care apelează la aceste soluții este extrem de mic intrucat fie nu au cunostinta de ele, fiind relativ noi (in comparatie cu Legea insolvenței apăruta in 1995), fie este necesara o schimbare a mindset-ului în mediul de afaceri din România.

Directiva (UE) 2019/1023 a fost transpusa in legislatia nationala prin adoptarea Legii nr. 216/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi a altor acte normative, care a intrat in vigoare la 17 iulie 2022.

Restructurarea preventiva este o procedura la care poate apela orice companie, indiferent de cifra de afaceri sau obiect de activitate dar se adreseaza in principal IMM-urilor ce au un risc real de a intra in insolventa, activitatea acestora este afectata temporar si nu ar putea fi reversibila simplu, natural, prin simpla reluare a activitatii. Ca si exemple putem da aici: situatia in care se pierde un client/furnizor important, compania nu poate obtine un credit bancar sau intampina alte dificultati care nu sunt de natura financiara dar care afecteaza activitatea companiei.

La nivel European exista anumite structuri care ajuta societatile aflate in dificultate – “Early Warning Europe” – si care ofera consultanta juridica gratuita in restructurarea afacerii. Si in Romania profesioniştii sunt alertaţi de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligaţii şi le sunt puse la dispoziţie gratuit informaţii cu privire la soluţiile de redresare prevăzute de lege.

Restructurarea preventiva trebuie vazuta ca o alternativa a antreprenorilor la insolventa. In ceea ce priveste recuperarea creantelor, procentul de recuperare la nivel UE, in cadrul procedurii de restructurare preventiva este de 80 – 90%, fata de 10 – 30% cat este in cadrul procedurii de insolventa.

In continuare o sa explicam ce presupune restructurarea preventiva:

• Se incepe o negociere (doar de catre debitor) directa, individuala sau colectiva, cu toti sau o parte din creditori.
• Se va face o diferentiere a creantelor afectate de cele neafectate, oferind astfel o sansa reala de aprobare a acordului de restructurare de catre creditori, avand in vedere ca acesta este votat numai de catre creditorii ale caror creante vor fi afectate prin implementarea acordului.
• Procedura presupune un grad ridicat de confidentialitate, fiind in aceasta faza o procedura out of court, doar ulterior negocierilor si obtinerii voturilor se va depune cererea de confirmare la judecatorul-sindic care doar bifeaza daca elementele sunt intrunite sau nu.
• Administratorul restructurarii este ales exclusiv de catre debitor dintre practicienii in insolventa autorizati.
• Nici executarile silite si nici curgerea dobanzilor nu se suspenda. Premisa inceperii negocierilor este relatia buna dintre debitor si creditori.
• Nu este prevazuta o limita a perioadei negocierilor si nici o perioada maxima a acordului, insa monitorizarea a de catre administratorul restructurarii este obligatorie timp de minimum 3 ani.
• Acordul de restructurare poate suferi modificari succesive ca urmare a negocierilor; toate partile implicate au dreptul de a insera acele clauze care le ajuta.
• Sunt pastrate locurile de munca ale angajatilor.
• Exista obligativitatea comunicarii catre creditorii afectati a unui raport de analiza trimestrial prin care se prezinta modalitatea de indeplinire a acordului de restructurare.
• In cazul indeplinirii prevederilor planului de restructurare, judecatorul sindic va pronunta hotararea de inchidere, iar datoriile sterse raman sterse definitiv.
• In cazul nerealizarii planului de restructurare, constatatarea se va efectua de catre judecatorul-sindic, iar efectul este renasterea datoriilor diminuate ca urmare a platilor efectuate pe durata procedurii, inclusiv a dobanzilor si penalitatilor de intarziere a caror curgere a fost suspendata.

Dorim sa subliniem faptul ca restructurarea preventivă este o parte esenţială a unui bun mediu de afaceri, ajută la crearea şi păstrarea locurilor de muncă şi ajută economiile să amortizeze mai uşor şocurile economice cauzate de credite neperformante sau pierderea unui partener de afaceri.

Masurile au fost gandite pentru a spori sansele fiecarui intreprinzator aflat in dificultate sa isi continue activitatea, sa previna pierderea angajatilor si devalorizarea activelor, iar insolventa sa fie privita ca o ultima procedura la care se apeleaza. Credem cu tarie ca fiecare antreprenor vede semnalele de alarma inainte ca ele sa fie vizibile in indicatorii financiari si ar trebui sa apeleze din timp la mijloacele necesare pentru a redresa business-ul.

Surse:

1. Conferinta organizata de Ziarul Financiar in parte­neriat cu BDO Business Restructuring şi Casa de Avocatură Bondoc şi Asociaţii – “Restructurarea preventiva – o solutie pentru a evita insolventa”
2. earlywarningeurope.eu
3. Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea și insolvența
4. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţ
5. Legea nr. 216/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi a altor acte normative

.